Joi, 27
octombrie, am luat parte la unul din cele mai instructive si interesante
vernisaje ale acestei toamne culturale bistritene. O lectie de istorie servita
la ea acasa - la Muzeu. « Inițiativa organizarii acestei expozitii - ne spunea dr. Corneliu Gaiu, curator si gazda
- dedicata prezentei gepizilor in Transilvania s-a nascut ca
urmare a numarului mare de asezari si necropole pe care ultima perioada le-a
adaugat spectaculoaselor descoperiri din trecut ».
Expozeul bine eșafodat si foarte dens ca argumentatie științifica bazata pe un material
arheologic expresiv, descoperit și in județul nostru, in foarte multe localități, m-a facut sa ma gandesc la simplismul pueril al lecțiilor noastre
de istorie de altcândva.
Etnogeneza se
rezuma atunci la daci si romani, adica la Decebal si Traian, cand de fapt
fiecare nou popor migrator ce poposea pe aceste meleaguri si ramanea aici
pentru sute de ani din voia proniei ceresti, isi aducea obolul la plamadirea materiala
si spirituala a neamului nostru. « Aria cimitirelor gepide cu morminte in siruri include necropole cu zeci de tombe:
Archiud (61 morminte), Bistrita (60 morminte), Fantanele (61 morminte), Galatii
Bistritei (35 morminte). Numeroasele asezari cercetate sau cartate in urma unor
descoperiri de suprafata (Dipsa, Ocnita, Stupini, Lechinta, Saratel, Sieu-Odorhei,
Herina, Jimbor, Matei, Blajenii de Jos, Delureni, Feleac, Fantanele, Ghinda,
Sanmihaiu de Campie, Sirioara, Tigau, Visuia, Zoreni, etc.) probeaza o stabilitate
a locuirii de catre gepizi, după mijlocul secolului al V-lea până spre
jumătatea secolului al VII-lea p. Chr., în aceasta regiune».
Sa nu uitam ca
inaintea Gepizilor au fost gotii si hunii, iar dupa, au venit avarii. De slavi
nu mai vorbim, ca de ei am tot avut parte chiar si dupa formarea noastra ca
popor...
Expozitia este
rezultatul unei munci asidue de colectare, grupare si ordonare, tematica si cronologica, de pe
tot cuprinsul Transilvaniei, a obiectelor-marturii: de la piepteni, cercei si
inele, la varfuri de sageti, sulite si sabii, vase de ceramica stampilate si unele
unelte rudimentare din gospodarie. In fine etichetarea si expunerea in
circuitul de vizitare.
A durat UN AN DE ZILE !
Cu mari eforturi
si numai printr-o „colegiala conlucrare” a fost posibila reunirea si valorificarea
nenumaratelor exponate-unicat prezentate cu aceasta ocazie.
Pe langa cele din
judetul nostru, au fost aduse obiecte de la Institutul de Arheologie „Vasile Parvan”
din Bucuresti, Institutul de Arheologie si Istoria Artei si Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din
Cluj-Napoca, Muzeul National al Unirii din Alba Iulia, Muzeul judetean din
Targu Mures si Muzeul judetean din Satu Mare.
Cred ca este bine
ca toti profesorii de istorie sa-i aduca pe elevi sa viziteze expozitia. O
sugestie: rugati-l pe domnul curator sa
faca personal prezentarea si explicarea acesteia. Elevii vor avea cu siguranta
foarte multe de invatat si nici intr-un caz nu se vor plictisi.
Vernisajul,
foarte reusit, a avut insa si o alta semnificatie. Trecuta sub tacere. Din mult
bun simt si modestie pe masura.
Ziua de 27 octombrie, aleasa pentru inaugurarea
expozitiei a marcat si aniversarea a 61 de ani de viata de catre animatorul
acestei complexe activitati de arheologie si riguroasa cercetare istorica: CORNELIU GAIU.
Un om deosebit. Devotat cu
totul muncii sale. Lucreaza in cadrul muzeului nostru judetean din 1976. Este
cercetator, doctor in materia sa de suflet si sef al colectivului de istorie
din aceeasi institutie pe care nu a abandonat-o nici macar o singura zi.
Cred
ca sunt in asentimentul tuturor prietenilor si colegilor sai felicitandu-l
pentru tot ceea ce a realizat de-a lungul celor 35 de ani de activitate
impreuna cu colectivul de profesionisti ai muzeului. Ii dorim multa sanatate
lui si familiei sale, materializarea tuturor proiectelor de cercetare ce isi
asteapta inca randul pe biroul sau de studiu.
LA
MULTI ANI, CORNELIU GAIU !
Mircea I.BĂTRÂNU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu