ȚIE – Măicuța mea, Draga mea, Scumpa mea...Iubita mea!

   

 Trebuie să-ți spun tot adevărul. Mă simt ușor pustiit și chiar rușinat. Trebuie să bată ceasul de 8 Martie ca să rotesc iar cârma corăbiei mele, cea a gândurilor, când bune, când rele, când nebune, înspre portul sufletului tău atoate primitor și ocrotitor! Cât e de simplu și totuși cât de miop am putut fi!

Cine sunt? Ce sunt? Ce aș fi?

Nimeni. Nimic.

Dacă... NU AI FI TU!

            Am clădit nu o dată castele în Spania. M-am imaginat artist, vedetă, șef și, pe la vreo treizeci și ceva de ani, am fost chiar Don Qijote de la Mancha. M-am bătut cu morile de vânt deoarece credeam, prostul de mine, că sunt eu și numai eu, buricul pământului!

Oare? Nu. Nu eram, nu sunt nimeni și nimic.

Dacă... NU AI FI TU!

..........................................................................................................................................................................................

            Oh, măicuța mea, Maria-Georgetta, azi nu mai ești fiindcă Dumnezeu a vrut să te preumbli printre stele. Găndul tău bun trece de bariera lumilor și mă trimite la cea căreia cu demnitate i-ai purtat numele: la „Nepătata, Neîntinata , fără prihană Preacurată Fecioară MARIA, a lui Dumnezeu Mireasă, care pe Dumnezeu-Cuvântul cu oamenii, prin preamărită naşterea Sa, l-a unit şi firea cea lepădată a neamului nostru cu cele cereşti a împreunat-o,  ceea ce este nădejdea celor fără de nădejde şi celor biruiţi ajutătoare; gata folositoare celor ce aleargă la EA şi tuturor creştinilor scăpare”... Mă întreb, trezindu-mă ca dintr-un coșmar, în mocirla viciilor noastre actuale,  cu spaiama-n suflet:

Ce am fi fost noi toți?! Dacă... NU AI FI FOST TU, PREACURATĂ, PREAIUBITĂ ȘI PREASCUMPĂ FECIOARĂ MARIA, MĂICUȚA NOASTRĂ A TUTUROR!

..........................................................................................................................................................................................

            Astăzi este 8 Martie. O zi senină cum de mult nu a mai fost. Soarele din ochii tăi e sus pe cer. Acum știu că aș fi un Nimeni și un Nimic.

Dacă... NU M-AI IUBI TU!

            M-ai învățat să conjug verbul „A IUBI” și-mi propun, cu legământ, să-l repet alături  de tine, cu tine, până ce moartea ne va despărți...Știu:

 TRĂIESC ca să  TE IUBESC!

Pentru că TRĂIM ca SĂ NE IUBIM! „FRUMOASA MEA”!

EA - Arhetipul/pentru mine/ iubitei, mamei și bunicii!

Bistrița, 8 Martie 2015                                                                Mircea Seleușan-Bătrânu