„Nisipurile de Aur este o destinație litorală de pe coasta Mării Negre din Bulgaria, lângă parcul național Varna. Situată la 17 km nord de centrul orașului Varna, este practic legată de oraș printr-o serie continuă de stațiuni și comunități rezidențiale”./Wikipedia/
Vorba circulă: „La Bulgari e mai bine. Nici nu se compară cu litoralul nostru. E „all inclusive” – adică, mă înțelegi, „ce visezi noaptea vei avea ziua următoare” – e nemaipomenit! Opiniile similare ale apropiaților m-au determinat să accept această aventură, împreună cu Rodica, soţia mea. Am plecat așadar cu convingerea că totul va fi foarte bine. Din păcate, mai este o vorbă, din bătrâni, de care nu am ținut cont: „La pomul lăudat să nu te duci cu sacul!”
Ei bine, tot ce ni s-a întâmplat timp de o săptămână, de la plecarea din Bistrița, România și până la înapoiere, tot aici, trecând prin Cluj Napoca, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Ploiești, București, Giurgiu, Ruse, Varna – Golden Sands/ Nisipurile de Aur/, Albena, Balcik, Kaliakra și retur, am așternut pe hârtie, cât mai obiectiv posibil, dând și note de la 1 la 10 pentru toate momentele aventurii spre știința și folosința următorilor temerari!
I. CĂLĂTORIA
Agenția de turism Filadelfia s-a achitat rezonabil de sarcina stabilirii detaliilor sejurului. Am găsit multă amabilitate și înțelegere la oamenii de aici. Ce sigur nu știu nici ei în detaliu este maniera în care se derulează cu adevărat programul la bulgari. Veți vedea mai la vale…Am călătorit peste 20 de ore la dus și cam tot atâta la întors. Autocarele Tabitatour de nota 7 – 8.5. De ce ? Sistemul intern video, individualizat la fiecare scaun, nu funcționează decât 3 ore/pauză 3 sau pur și simplu nu se mai pornește!/. Al doilea autocar, cel de retur nici nu avea acest sistem! La dus am beneficiat de serviciile unui ghid însoțitor, bine pregătit profesional și foarte util pentru multele detalii ale unei călătorii atât de lungi. La retur acesta nu a mai apărut, considerându-se probabil că nu mai era necesar din moment ce, oricum acasă reveneam! Debarcarea şi îmbarcarea grupurilor la bulgari, petrecându-se aproape fără pauză, curăţenia în cea de-a doua maşină lăsa de dorit.Şoferii – excelenţi! Foarte buni profesionişti şi descurcăreţi, mai ales la vamă! De notat că la înapoiere am stat 3ore şi jumătate să trecem peste faimosul Pod al Prieteniei – Ruse-Giurgiu…pentru că acum, în plin sezon, se lucra la reparaţia capitală a acestei importante căi de acces în România/ pardon, se stea după cum arăta şantierul…/ Ruşine!!!Nici acum nu înţeleg de ce nu am putut merge în Bulgaria pe la Vama Veche. Am fi câştigat timp şi nu ne-am fi consumat inutil nervii.
Trebuie să vă mai atenţionez că autocarul opreşte la Nisipurile de Aur în BG la hotelul Melia Grand Hermitage şi că deplasarea la hotelul ales de turist se face, în ambele sensuri, pe cheltuiala proprie.În cazul nostru a fost vorba de vreo 5 km. Dacă nu negociezi cu şoferii plăteşti 40-50 Lei, dacă da, se poate şi 25-30 Lei.
II. SEJURUL
L-am petrecut la Hotelul Elena 4 stele/!?/
Construcţia e modernă, finalizată în 2004. Per ansamblu are un aspect cochet şi plăcut ca viziune arhitecturală. Camera dublă, de confort mărit, aprox. 32 mp, cu balcon, baie, uscător de păr, trei paturi, Tv LG, frigider, mochetă, draperii, perdele, mobilier PAL realizat la comandă pe măsura camerei, telefon, ladă metalică, în dulap, pe post de seif etc. La prima vedere totul minunat! Dar…proprietarul german a „muls…mulge” vaca până moare. Dacă merge și așa, de ce nu? Doar gradul de ocupare, mulțumită prostiei românilor, moldovenilor, polonezilor, rușilor și nemților din fostul RDG este peste 100%! În cameră internetul nu există! Vrei să-l ai, trebuie să plătești 30 Leva/ moneda lor, adică aprox. 2,2 Lei=1 Leva/ pe o săptămână și doar pentru un singur device – adică pentru laptop, dacă vroiam și pentru telefon trebuia să mai plătesc 30 Leva! Ce mai, jaf la drumul mare! Free wi-fi nu exista numai în foaierul de la recepție, prețios numit lobby! În baie apa la wc curgea tot timpul făcând zgomot. Uscătorul de păr nu funcționa. Le-am atras atenția. Au ridicat din umeri. Am mai găsit vreo doi gândaci și două familii de urechelnițe…Când i-am spus d-rei de la recepție a făcut o glumă, a zis că au venit în vizită din pădurea de lângă hotel!
O mare minciună! Sunt filolog și știu ce vorbesc: cele două cuvinte miraculoase înseamnă, traduse din limba engleză: „totul inclus”! În realitate au dat-o la întors: mâncarea e cu specific bulgăresc și atât, băuturile sunt în ambalaj național, bulgăresc și numai acestea sunt free la servit! Să fiu mai explicit: Pifteluțe, pulpe de pui, carne de porc în mai multe variante și fiertură de zarzavat cu carne pe post de ciorbe, garnituri comune de cartofi, paste sau orez+ legume; desertul – câteva tipuri de prăjituri din gama „lămâița”+ fructe/ dacă ajungeai!/+compot din borcan; pâine și salată de roșii, castraveți, morcov, sfeclă roșie, ca la noi! La capitolul băuturi înșelătoria era și mai evidentă:
din sticle stas de 2 litri îți turna la discreție…votcă, rom, vinars, dry gin etc. + cola de la ei+ alte chestii vopsite ciudat în verde, roșu și albastru „infinit”+ mereu aceeași unică bere la butoi, fără marcă și nici un dumnezeu! Se îmbătau bieții români și moldoveni pe capete, spre hazul și luarea în derâdere a bulgarilor! Când l-am întrebat pe Memo – barmanul, de ce nu servește la fel și Teachers –ul de pe raftul de sus, mi-a spus că acela e „ultra-all inclusive” și costă 20 Leva – 50 ml! Ce să mai spun de alte mărci de bere? Pe acestea nici nu le aveau expuse ca să nu dea loc la mai multe discuții!Așadar, pentru casă și masă Hotelul Elena nu merită nici într-un caz 4 stele/?!/! „All inclusive” este departe de așa ceva. Notele date de mine au fost 3 – 4,5 max.! Dacă chiar vreți să vă convingeți, mi-a spus un prieten, mergeți la hotelul din Mamaia, al lui Gică Hagi și acolo veți avea parte de „all inclusive” adevărat! Pentru Bulgaria renunțați la acest falafastâc ce vă costă mulți bani pe degeaba.Cereți mai bine pensiune completă sau demipensiune! Sigur ieșiți mai bine și ca bani și ca mâncare!
Hotelul Elena are în schimb „Entertainment daily” de foarte bună calitate!
Este vorba de un grup de 4 tineri entuziaști, cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, extrem de talentați, fără să fi studiat arta teatrală. Studenți aflați în vacanță. Se distrează la mare și mai și câștigă un ban pe deasupra. 2 băieți – ANTONI, șeful grupului și Dobromir + 2 fete – Vesislava și Gergana. Marea lor calitate este că se adresează, prin excelență, copiilor și tinerilor. Pentru cei mai mici au o costumație adecvată și fondul muzical, antrenant, bine dozat este cântat în limbile majorității turiștilor prezenți la hotel/ română, poloneză, rusă, germană, engleză și bulgară/ Reușesc să-i elibereze pe părinți pentru aproape o oră de corvoada zilnică cu cei mici. Karaoke în toate aceste limbi este un alt punct de atracție al trupei de animatori. Fac o treabă foarte bună și de aceea pot să acord Hotelului Elena nota 8+ la acest capitol. Aș mai adăuga că ar fi un bun exemplu de urmat și de hotelierii de la noi…
Marea Neagră și Nisipurile de Aur
Marea noastră a fost este și va fi întotdeauna frumoasă. No comment. Plajele bulgărești nu sunt neapărat de a u r dar cu siguranță sunt mai curate ca la noi. De ce? Toate sunt concesionate pe o perioadă de cel puțin 5 ani, sau aparțin de marile hoteluri. Existând un proprietar clar există și grija pentru curățenie și amenajare permanentă a litoralului. Se cunoaște. Vedeți pozele alăturate cu plajele și vă puteți lămuri. Trebuie să vă avertizez că umbrela, șezlongurile și salteluțele se plătesc cu 30 Leva/zi/ adică peste 60 Lei/. Nu e puțin dar e curat și te duci cu plăcere să te scalzi în mare o dată sau de două ori.Merită cred nota 9.
Excursia la Albena, Balcik și Kaliakra
Pe plan local, am găsit agenția bulgară de turism Drakun-Tours- BG care ne-a oferit o excursie de excepție la castelul Reginei Maria de la Balcik și nu numai. Am plătit 86 de Leva pentru 2 persoane și, în condiții normale, am vizitat toată zona de nord –est a Bulgariei, până în cel mai nordic punct – capul Kaliakra, la 15 km de granița cu România. A meritat cu prisosință. Ghidul a fost Iuliana, o minunată profesoară de engleză și istorie care, la tot pasul, a avut și ce și cui să spună. Am fost impresionați de cultura colegei noastre din BG și plăcerea de a împărtăși cunoștințele sale despre istoria locurilor. Nu m-a surprins defel când a vorbit deschis despre Cadrilaterul românesc și cauzele care au determinat-o pe Regina Maria, marea noastră regină să-și pună amprenta pe castelul și domeniul de la Balcik. Ce surpriză! Ce senzație plăcută de „acasă” iți dăruiesc aceste locuri, încărcate de istorie românească și de cât mister al regalității, încă nici pe departe revelat! Cine a împușcat-o pe regină? Carol sau Nicolae? De ce inima ei a fost luată de acolo, deși ea nu a dorit așa ceva?! Peste tot, din grădina botanică, cu colecția impresionantă de cactuși, unică în Europa și foarte rară pe mapamond, până în salonul ei de zi – cele trei birouri: de scris poezie
, proză și corespondența oficială, patul simplu din alcov unde se odihnea citind.Totul impresionează prin rafinament, simplitate și bun gust. Universitatea din Varna care a preluat tot patrimoniul a făcut un lucru foarte bun că a lăsat să prevaleze doar criteriul științific și istoric.
A conservat și a pus în valoare pecetea Ei și miraculoasa osmoză a naturii cu măiestria și eleganța construcțiilor, apeducte, viaducte, scări în spirală, trepte ce te conduc spre o cascadă unică, de deasupra căreia, de pe puntea boltită, poți admira marea…E un vis! Să mai adaug că mergând spre Balcik, l-am vizitat și pe maistrul olar Emil / Emui în bulgară/,
un autentic artist al lutului!La Balcik am făcut și o degustare de vinuri din colecția soiurilor reginei! Excursia aceasta a meritat toți banii. Deși nu era, avea tot ceea ce te-ai aștepta de la o prestație turistică de „all inclusive”. Felicitări Iuliana și Agenției Drakun-Tours. Evident nota este 10. La Balcik se vorbește peste tot românește, oamenii sunt extrem de amabili și bucuroși să converseze cu tine în limba română. Iată o destinație cu adevărat interesantă pentru tineri și pentru elevii doritori să-și cunoască mai bine istoria neamului nostru.
III. CONCLUZII
Cu toate minusurile, aventura a meritat a fi trăită și numai pentru experiența de la Balcik sau pentru apusurile de soare de la malul mării și tot e ceva!
In ceea ce ne privește, aș spune că la vârsta noastră, o călătorie atât de lungă în autocar e cam mult! Aș merge cu o mașină mică, cu o oprire la mijloc și nici într-un caz pe Podul Prieteniei! Mai bine pe la VamaVeche și direct la Balcik. Aici găsești tot ce îți trebuie ca să te ungă la suflet și să te simți cu adevărat bine! Trebuie să precizez că bulgarii de rând, ca și noi, românii obișnuiți, sunt oameni de treabă și dacă pot, te ajută fără să stea pe gânduri, de aceea, lăsând gluma la o parte, cred sincer în prietenia românilor cu bulgarii. Cred că toți avem și vom avea mereu de învățat și de câștigat unii de la alții./ vezi mai multe poze pe Facebook - Jurnal de Vacanță /.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu