DE CE ?!

 De Ce?!

...avem organe de verificare, îndrumare și control, de ce?!

Am ajuns să dăm pentru un mititel/mic(sic?!) până la 9 Lei(!!!)

Un cozonac 100 Lei(!!!!!) - ba se poate și mai mult: 110-125-130 cel de lux(!!!) /ăsta cred că are ascunsă o DACIA în el/!!!

O precupeață, nu-i dau numele, că nu vreau să-i fac rău, mi-a povestit zilele trecute că o amică de-a ei, cu o contabilă de lux, recomandată de fiica sa care lucrează la spital, că pur și simplu „specialista” i-a spus că poate să pună ce prețuri vrea că în anul acesta nimeni nu va întreba nimic...„Dragă toți au alegeri. Mă înțelegi?!” și i-a mai tras și cu ochiul...Trai pe vătrai nineacă! Ca la noi, la nimenea! Hai să căutăm toți câte un „Trifoi cu 4 foi”! L-am găsit. Vom câștiga o DACIA nouă-nouță de la Catena - unde o cutie de hapuri modeste costă cam doi-trei mici de ăștia umflați cu pompa de bunăstare. Ne ducem cu DACIA la Cluj - nu vă spui unde, că-i secret; ba nu, pot să vă spun că și așa, tot nu o să o găsiți fără ajutor de la Finanțe - e Agenția 77 !/Na îi bine?/ Numai aici , intri cu buzunarele goale și ieși cu un purcoci de bani...Ai văzut cum se găsește ieșirea din criză...în Piață?😁💝✌👍🤩

JULIETA - FRAGMENTUL 3 /Variantă/

 

„—Ești un copil mare, știai? - mi s-a adresat seducătoare, în șoaptă, numai mie.

Mă mângâia ușor pe față, pe piept, vag pe spate. Mă săruta delicat pe lobul urechii, apoi pe ochi și pe buze, cu finețea amantei perfecte. Nu urmărea decât să mă liniștească ca să-mi recapăt suflul firesc și să redevin „eu”.

—Tocmai de aceea îmi ești așa de drag, pisoiule! Copil mare cine ești.

MARTOR ACTIV - Sunt trist, bolnav, bătrân și mă simt dezarmat

 

Dacă aș fi avut cu 20-25 de ani mai puțini, aș fi pus mâna pe furca iobagului din 1907 și aș fi făcut curat în ogradă!Cum adică, un alde neica-nimeni să vină, să se cocoțeze în fruntea mesei și avându-l pe Dumnezeu în gură - tot a doua perifrază îl invocă, fără frică și rușine - și pe belzebuth în buzunar, că „bănelul tot bănel este”, să ne țină lecții de geopolitică antieuropeană, aici, la noi acasă! când toți am prosperat cât de cât, cu ajutorul Europei!Păi domnule „nimeni” nu mă interesează ce faci dumneatale, cine ești și pe cine servești. Mă enervez că în 1989 au murit tineri, nu puțini! Mă enervez că personal m-am implicat în aderarea noastră ca țară la Uniunea europeană și la NATO. Am avut șansa să-l cunosc și să stau de vorbă cu Domnul Pierre Moskovici, comisarul european de atunci. Ne-a ajutat enorm. După 2010 încoace au început să apară și rezultatele, iar azi am ajuns unde suntem...Tot a doua familie din România a avut sau are copii, sau neamuri „afară”.